Ce este, în sine, patriotismul creştin?
Patriotismul, în sine, este iubirea de ţară. Iar ţara spre care se îndreaptă dragostea numită patriotism, este ţara natală, sau cea în care este primit cineva prin încetăţenire.
De aceea, patriotismul creştin fiind iubirea creştină faţă de ţară, nu poate fi altceva decât iubirea creştinului faţă de ţara naşterii lui de creştin.
Însă naşterea creştină este o naştere din nou; aceasta presupune să fi “născut din nou”, adică “născut de sus”. Acest “sus”, locul de unde creştinul este născut, este cerul.
Cerul, deci, este patria creştinului. Întocmai aşa spune Scriptura: “dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi ‚sămânţa lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă’.” Gal. 3:29. Iar lui Avraam i-a fost spus: “ieşi din ţara ta... şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta”. “El... a ascultat”, şi de atunci încoace el şi toţi ai lui au mărturisit că “sunt străini şi călători pe pământ. Cei ce vorbesc în felul acesta, arată desluşit că sunt în căutarea unei patrii. Dacă ar avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruşine să se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.” Evrei 11:13-16.
Patriotismul, deci, este iubirea cuiva faţă de ţară, şi întrucât patria creştinului este “patria cerească”, atunci patriotismul creştin nu este altceva decât iubirea faţă de patria cerească.
Adevăratul patriotism este iubirea cuiva faţă da propria ţară mai presus de toate celelalte ţări, într-atât încât, adevăratul patriot este gata să-şi dea viaţa pentru patria sa. Patriotismul creştin, aşadar, este iubirea de patria cerească mai presus de toate celelalte ţări: într-atât încât, adevăratul creştin, este gata să-şi dea viaţa pentru această ţară.
Adevăratul patriotism este “spiritul care, izvorât din iubire faţă de ţară, conduce la ascultare de legile ei, la sprijinirea şi apărarea existenţei ei, a drepturilor şi instituţiilor ei, şi la promovarea bunăstării ei”. Întrucât patria creştinului este doar patria cerească, patriotismul creştin nu este altceva decât spiritul care conduce la ascultare de legile sale, la sprijinirea şi apărarea existenţei ei, a drepturilor şi instituţiilor ei, şi la promovarea bunăstării ei.
Spiritul care, în ce-l priveşte pe creştin, izvorăşte din iubirea faţă de patria creştinului, nu este altul decât Spiritul Sfânt. Deoarece, fără naştere din nou nu poate exista niciun creştin, iar dacă nu este niciun creştin, nu poate exista iubire faţă de patria creştinului - nu există patriotism creştin. A fi născut din nou înseamnă a fi născut din Duhul. De aceea, fără ca Duhul Sfânt să creeze făptura cea nouă şi viaţa cea nouă, nu poate exista patriotism creştin.
Eşti, tu, un patriot creştin? Iubeşti patria creştinului mai mult decât iubeşti toate celelalte ţări? Ai, tu, spiritul care conduce la ascultare de legile acestei ţări; care sprijină şi-i apără existenţa, drepturile şi instituţiile, mai presus de pretenţiile tuturor celorlalte ţări, şi împotriva lor?
Este posibil ca patriotismul creştin, apărarea şi sprijinirea drepturilor şi instituţiilor patriei creştinului, să implice lupte? Nu numai că este posibil, ci cu siguranţă este aşa. Citiţi: “luptaţi lupta cea bună a credinţei”. “Căci armele cu care ne luptăm noi, nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile, ca să răstoarne izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.” 2 Cor. 10:4,5.
“De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta cu toată stăruinţa şi rugăciune pentru toţi sfinţii”. Efes. 6:13-18.
Eşti, tu, un patriot creştin?