PATRIOTISMUL este iubirea cuiva faţă de propria ţară - ţara natală - pentru că este ţara părinţilor săi.

Patriotismul creştin, deci, este iubirea faţă de ţara natală a creştinului, pentru că este ţara părinţilor săi creştini.

Ţara natală a creştinului este patria cerească, deoarece creştinul se naşte “de sus”. Aşadar, patria cerească este ţara părinţilor creştini.

Oamenii sunt creştini în virtutea faptului că sunt poporul lui Hristos. “Şi dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi ‚sămânţa’ lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă”. Gal. 3:29. Ţara părintelui nostru Avraam a fost doar patria “cerească”.

La început, Avraam a fost un păgân, unul dintre neamuri; a fost însă, născut din nou, a fost născut de sus. Odinioară a fost fără drept de cetăţenie, dar a primit cetăţenie în împărăţia lui Dumnezeu şi a devenit împreună cetăţean cu sfinţii.

Pentru a primi cetăţenia în împărăţia lui Dumnezeu, ca să fie primit în societatea cetăţenilor cerului, lui Avraam i s-a cerut să iasă din ţara sa. Gen. 12:1. El a acceptat pe loc această cerinţă şi, atunci “a renunţat în mod absolut şi pentru totdeauna şi s-a abjurat de orice supunere şi fidelitate faţă de orice prinţ, potentat, stat sau suveran străin, oricare ar fi acesta”. El a ascultat şi a ieşit, “fără să ştie unde se duce”, ştiind doar că se duce cu Dumnezeu, ceea ce era suficient pentru el; în felul acesta a devenit “tatăl tuturor celor care cred”. Rom. 4:11.

Când Dumnezeu l-a chemat pe Avraam să iasă din acea ţară, l-a chemat să intre într-o altă ţară, o ţară mai bună, adică una cerească.

Din ziua aceea Avraam a privit întotdeauna către această ţară. Aceasta este patria lui Avraam. Oriunde s-a aflat în această lume, a fost “într-o ţară străină”, şi în această ţară străină “a locuit în corturi, ca şi Isaac şi Iacov, care erau împreună moştenitori cu el ai aceleiaşi făgăduinţe. Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei ziditor şi meşter este Dumnezeu.” Şi “în credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ. Cei ce vorbesc în felul acesta arată desluşit că sunt în căutarea unei patrii. Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. Dar doreau o patrie mai bună, adică O PATRIE CEREASCĂ. De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruşine să se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.” Evrei 11: 9-16.

Noi toţi suntem “copii ai lui Dumnezeu prin credinţă în Isus Hristos”. “Şi dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi ‚sămânţa’ lui Avraam, moştenitori prinfăgăduinţă”. Pentru că Avraam este tatăl tuturor celor care cred, şi pentru că patria lui Avraam este patria cerească, atunci această patrie cerească este patria creştinului. Pentru că patriotismul creştin este iubirea creştinului faţă de patria sa, faţă de patria părinţilor creştinilor; şi pentru că numai aceastăunică ţară este ţara creştinilor, este ţara părinţilor creştinilor; de aceea patriotismul creştin este iubirea faţă de patria lui Avraam, Isaac, Iacov şi HRISTOS, - patria cerească, “lumea” pământului celui nou, ţara pe care Dumnezeu a dat-o părinţilor noştri prin făgăduinţă.

Eşti tu, un adevărat patriot creştin? Este aceasta, cu adevărat, patria ta? Iubeşti această patrie mai pe sus de celelalte ţări care au existat sau vor exista vreodată?

O, ce ţară este aceasta! Pustiul ei ca un Rai, şi pământul ei uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria şi veselia vor fi în mijlocul ei, mulţumiri şi cântări de laudă. Isaia 51:3. O ţară în care lumina lunii va fi ca lumina soarelui, şi lumina soarelui de şapte ori mai mare, ca lumina a şapte zile; o ţară în care luna va fi dată de ruşine şi soarele se va ruşina în prezenţa Domnului oştirilor care va împărăţi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, strălucind de slavă în faţa bătrânilor Lui.” Isaia 30:26; 24:23. O ţară a cărei capitală este zidită cu totul din aur, pietre preţioase şi perle, fiecare poartă dintr-o perlă; o cetate care nu are nevoie nici de soare, nici de lună, ca să lumineze în ea, pentru că slava lui Dumnezeu o luminează şi Mielul este lumina ei; neamurile vor umbla în lumina ei şi porţile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte. Apoc. 21:10-25. O ţară în care locuitorii ei nu vor spune niciodată “sunt bolnav”, căci poporul care locuieşte în ea va fi iertat de fărădelegile lui. Isaia 33:24. O ţară în care toţi locuitorii vor fi neprihăniţi (Isaia 60:21), şi în care pustiul şi ţara fără apă se vor bucura, pustietatea se va înveseli şi va înflori ca trandafirul; în care se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor, şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va cânta de bucurie, căci în pustiu vor ţâşni ape, şi în pustietate pâraie; cei izbăviţi de Domnul vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă; o bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea şi gemetele vor fugi. Isaia 35:1-10. O ţară atât de liniştită şi atât de sigură încât oamenii vor putea locui în linişte în pustie şi vor putea dormi în mijlocul pădurilor; unde oamenii şi locurile din jurul lor vor fi o binecuvântare, şi unde va cădea o ploaie binecuvântată. Ezechiel 34:25,26. O ţară în care pământul însuşi se va bucura şi va striga de bucurie, munţii şi dealurile vor răsuna de veselie şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme. Isaia 55:12. O ţară în care cortul lui Dumnezeu va fi cu oamenii, şi “El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut”. Apoc. 21:3,4. O ţară în care vom simţi tot timpul prospeţimea dimineţii, şi care nu va avea sfârşit.

Aceasta este patria creştinilor. Aceasta este patria părinţilor noştri creştini - a lui Avraam, tatăl nostru, a lui Isus Hristos, cel de al doilea Adam, “Părintele veşnic”; şi a lui Dumnezeu, Tatăl universului, “Tatăl nostru care eşti în ceruri”. Patriotismul creştin este iubirea faţă de această ţară. Cine nu vrea să fie un patriot creştin?