Lumini profetice

În cea de-a doua sa epistolă, apostolul Petru le reamintea destinatarilor săi modul în care a vorbit despre „puterea şi venirea Domnului nostru”. Ceea ce el le-a prezentat nu era întemeiat pe basme meşteşugit alcătuite, ci pe ceea ce au văzut chiar ei, apostolii. Totuşi, pentru Petru, cuvântul mai sigur al profeţiei vorbea mai tare decât experienţa ucenicilor despre „puterea şi venirea Domnului nostru” şi era în deplină opoziţie cu basmele omeneşti, oricât de frumos ar fi fost ele concepute şi prezentate. Astfel, profeţia biblică era reperul şi fundaţia pe care biserica îşi clădea credinţa. Atât Vechiul, cât şi Noul Testament, abundă în elemente profetice cu privire la a doua venire a Domnului Hristos. Dacă rolul profeţiei era aşa de important când Petru vorbea despre prima venire, cu siguranţă, profeţia nu trebuie trecută cu vederea în privinţa şi la timpul celei de a doua veniri. Cât de important este deci să ne consolidăm astăzi credinţa pe aceeaşi fundaţie pe care şi-a bazat-o şi biserica timpurie – profeţia. Citind această carte vom putea găsi o legătură puternică între vestea bună a neprihănirii prin credinţă, legământul lui Dumnezeu şi profeţie. Această lucrare, când este citită în asociere cu alte cărţi scrise de Waggoner: Legământul cel veşnic, Romani şi Veşti bune, realizează o imagine de ansamblu, deosebit de clară, a planului de mântuire.

Autor: Ellet Joseph Waggoner

Nr. pagini: 177